15/12/2025
🌿 Povestea mea merge mai departe. Finalul unei cărți. Începutul unei creații. 🌿
Azi simt că ultima mea postare a fost, cu adevărat, finalul unei etape – finalul „Arborelui luminii”.
A fost o prezentare a mea, a celei care se află în spatele Roua Magică, un vis născut pe 11 octombrie 2011, unde atunci creeam bijuterii, Domnul atunci, cu un singur clește moștenit de la tatăl „primului înger” din capitolul Îngerul iubirii și iubirea care a durut, am început să creez. Nu știam nimic. Nu aveam pe nimeni să mă învețe. Dar aveam mâinile mele.
Au urmat nouă ani în care am învățat pas cu pas cm se naște o pereche de cercei, cm creez coliere, cm modific de pe alte tipare toate creatiile ajungand handmade. Totul a început când mi s-a cumpărat o pereche de cercei de 20 de lei – o sumă mare pentru mine atunci. Venisem în București doar cu două sacoșe și cu sufletul rupt, așteptând pronunțarea unui divorț si o despartire crunta.
Viața m-a purtat mai departe, iar fragmente din poveste v-am împărtășit de-a lungul timpului. Restul se află în cartea ce trebuie încă așezată, ordonată. Iar Domnul candva va vrea sa fie gata, va voi anunta, momentan am doar coperta care imi apartine si prefer sa o public cand este momentul si drepturile de a nu fi copiata apeland prin credinta si respect. Iar voi știți deja că v-am promis că vă voi ține la curent cu partea aceea în care eu… încep să renasc.
Dar renașterea mea nu mai este o carte.
Este un jurnal viu.
Un jurnal scris aici, direct din suflet, prin mâinile mele.
Pentru că abilitățile mele au fost mereu acolo: în mâini.
Munca de jos am făcut-o cu mâinile.
Munca de sus am făcut-o cu mâinile.
Iar tot ceea ce am creat și v-am arătat, a venit prin ele.
Așa că de azi înainte, povestea jurnalului meu va fi povestea creațiilor mele.
Fiecare obiect, poveste fie si prajituri adaptate d**a retetele bunicelor va avea o poveste, inca nu stiu ce poveste dar asta simt ca am fost indrumata de Dumnezu:
Prin mâini, imaginație, iubire, dăruire, simplitate și bucurie. TOATE VOR FI ASA CUM VOR VENI.
Pentru că tot ce creez este trăit.
Este adevărat.
Este din mine.
Și mai presus de toate, este din darul pe care Dumnezeu mi l-a dat:
Darul sănătății pe care îl primesc în fiecare zi.
Îți mulțumesc, Doamne, pentru că mă ții întreagă.
Iar vouă vă mulțumesc că sunteți aici, martori ai unei povești care nu se termină.
Doar se transformă.
Și crește.
Ca un Arbore al luminii.
Bine ați venit în Jurnalul Creației Mele.
Aici, fiecare lucru făcut de mâna mea va prinde viață și sens.
Iar fiecare poveste va fi un pas spre vindecare, frumusețe și recunoștință.
Multumesc sotului pentru noul cleste rosu dat acum multe luni, care este la fel pe care l-am primit cand am inceput cu bijuteriile si lui Dumnezeu ca ne tine conectati unul de altul! 🙏❤️💝💜. Va multumesc tuturor celor care cititi fie ca sunteti in umbra sau prezenti. 🪴
